https://www.monicasaracescu.ro/index.php/eu/aparitii-tv/itemlist/category/23-servicii#sigProIdb837c433a7
Salut,
Sunt Monica Sărăcescu psiholog, psihoterapeut şi trainer de profesie și fondatorul programului educațional “Adolescenți fericiți,Părinții împliniţi!”. Iată, acum am ajuns deja la ediţia nr. 11 :)
Am ales mă să mă adresez ție dragă adolescent, întrucât pe parcursul anilor am reușit se apropii cu adevărat și într-o manieră prietenoasă de adolescenți ca tine, spre rezolvarea problemelor lor, obstacolelor lor, conflictelelor lor, nemulţumirilor lor.
Împreună cu adolescenți ca tine am reușit să-i ajut să se cunoască cu adevărat, să îşi dea voie să vadă care sunt punctele lor forte, care sunt punctele lor slabe ce-i încurcă, atât în relație cu propria lor persoană, dar și în relație cu ceilalți. I-am ajutat pe aceștia să înlocuiască sau să dea un nou sens unui lucru, ori unei situații pentru a o transforma dintr-un un sens negativ, într-un sens pozitiv, pentru mai multă satisfacție în viața personală.
ADOLESCENTA este considerata o PERIOADA DE CRIZA pentru fiecare individ in parte, care poate avea un impact decisiv asupra intregii vieti a unui adolescent. Este perioada in care POATE SCADEA INTERESUL PENTRU STUDIU si se poate ajunge chiar la ABANDON SCOLAR, sau la rezultate scolare mediocre, este perioada in care individul se deschide catre DEPENDENTE, catre un ANTURAJ NEPOTRIVIT, sau sa se RETRAGA SOCIAL pe fondul NEINCREDERII IN SINE, ori sa inceapa VIATA SEXUALA LA O VARSTA mult prea frageda PREA FRAGEDA.
De-a lungul timpului, i-am am putut ajuta pe adolescenţi să înțeleagă ce se regăsește în spatele măştilor lor (cele care ascund spre exemplu timiditatea sau frica) pentru a trăi mai armonios, mai împăcați pentru a avea relații mai sănătoase, pentru a trăi mai ușurați mai eliberați, mai optimiști și mai încrezători.
Împreună cu adolescenții, am reușit să îi ajut să aibă relații mai armonioase cu membrii familiei lor să reușească să fie înțelegi cu adevărat de către părinții lor, să își comunice cu mai multă ușurință și cu mai multă claritate nevoile, dorințele, aspirațiile, intențiile, astfel încât ceilalți să țină cont cu adevărat de ele.
Am putut demonstra adolescenților că omul este o ființă socială și că este prioritar să investim în relațiile noastre sociale, să găsim modalități prin care să fim percepuți fix așa cum ne dorim noi, să le dăm voie celorlalți să se apropie de noi și de asemenea ce anume înseamnă o relație de prietenie socială, cum anume trebuie să fie ea.
Alături de mine, ai șansa să faci paşi cu adevărat către cunoașterea vocației tale, menirii tale pe acest pământ acest lucru. Acest lucru îţi permite dragă adolescent să depui mai mult efot penrtu a realiza activități care astăzi nu prea îţi creează prea multă plăcere, dar care în viitor îţi vor aduce viața pe care ţi-o imaginezi.
Împreună cu adolescenții analizez care sunt prioritățile vieții lor, care sunt lucrurile care îi șlefuiesc, îi dau un contur mai sănătos al persoanei lor și ale existenței lor, care sunt lucrurile în care trebuie să investească, care sunt lucrurile care îi consumă, care sunt deciziile și consecințele deciziilor în raport cu această etapă de viață. De asemenea, împreună cu adolescenții atragem atenția și ne conștientizăm asupra efectelor dependențelor în cadrul vieții noastre și asupra cauzelor lor făcând asta.
Timp de 11 ediţii am reușit să schimb şi să determin adolescenții implicați, pe cei care chiar vor ceva cu adevărat de la viata lor, cei care chiar vor să fie un reper de urmat, să facă alegeri mai deștepte, alegeri care să îi consume mai puțin și să aibă la bază mai puține etape, mai puține ocolișuri, mai puține dezamăgiri și decizii pripite.
Acest curs isi propune sa constientizeze si sa responsabilizeze adolescentul in legatura cu propriile sale capacitati, luarea deciziilor si gesionarea eficienta a situatiilor de risc.
Şi tu poti face echipa cu noi! Suntem deja la a unsprazecea editie, tu ce mai astepti? Eu îmi deschid bratele catre tine! :)
Aşadar draga adolescent rezerva-ti locul la cel mai complex curs din țara special pentru adolescenți, unde părerea ta chiar conteaza!
Acest curs are loc in orasul Constanta.
Îmi doresc sa investesc în tine pentru ca știu ca meriti si că poți! Am conceput acest curs special pentru adolescenții care vor mai mult de la ei și de la viața, pentru cei care vor sa atingă idealuri înalte, indiferent de domeniu. Avem deja traditie, suntem la echipa numărul 11. Așadar dacă vrei sa fii un adolescent de 10, vino și tu alături de noi!
Iată ce poti invata în urma acestui curs:
Promit să-mi dau tot interesul pentru ca atmosfera de la curs sa fie cat mai prietenoasă, fiind lipsită de critică, respingere sau prejudecăți. Îmi doresc ca împreună să construim cea mai tare echipa din viața ta!
Motive pentru care eu consider că este priorita ca un adolescent să participe la acest curs:
ESTE GREŞIT SĂ CREZI că cursul “Adolescenti fericiti, parinti impliniti!” ESTE PENTRU ADOLESCENTII CARE AU PROBLEME PSIHICE!
Acest curs SE ADRESEAZA ADOLESCENTILOR CARE SUNT DISPUSI SA SE DEZVOLTE PERSONAL, SA-SI IMBUNATATEASCA REZULTATELE, adolescentilor care vor mai mult de la ei si de la viata, celor care vor sa aiba o calitate a vietii superioara.
Structura celui mai complex curs din ţară pentru adolescenţi,
cursul "Adolescenţi fericiţi, Părinţi împliniţi!"
Întâlnirea 1- Cine sunt eu și cine aș vrea să fiu
Sumar:
• Ne cunoaștem
• Ne evaluăm personalitatea
• Exercițiul ,,semaforul”- control mental
• Vorbim despre empatie
• Autocontrol, motive, obiective
• Exercițiu de autocunoaștere ,,Cutia magică”
• Influențarea negativă a progreselor tehnologice
• Feedback
Întâlnirea 2- Să învățăm despre imaginea de sine
Sumar:
• Prezentare nevoi la nivel de grup, identificate prin evaluarea personalității, ce vor fi soluționate pe parcursul programului
• Vorbim despre rolul autocunoașterii
• Puncte tari vs. puncte slabe
• Exercițiu ,,harta vieții noastre”
• Rolul imaginii de sine
• Exercițiu pentru stingerea grijilor
• Exercițiu ,,DAMM”
• Cei 6 stâlpi ai încrederii în sine
Întâlnirea 3- Relația cu corpul nostru. Despre sexualitate
Sumar:
• Exercițiul ,,corpul”
• ADOLESCENȚA
• Despre schimbările în plan fizic și psihic din perioada adolescenței
• Cauzele conflictelor dintre adolescenți și părinți
• Adolescența și sexul
• Maturitate emțională
• Sexualitate vs. carieră
• Corpul și imaginea de sine
• Contradicții
• Riscuri din perioada adolescenței
Întâlnirea 4- Emoțiile- să le cunoaștem și să ne bucurăm de ele
Sumar:
• Definiție
• Generalități
• Dezbatere
• Situații de stres- fișă
• Povestea ,,COPE”
• Motive pentru a investi în EQ
• Exercițiu- ,,Cum te simți când...”
Cauzele problemelor emoționale:
A. Tendința către mânie B. Tendința către timiditate:
- Ce este și ce nu este furia - Depresia și anxietatea
- Tehnici de reducere a furiei - Factori declanșatori
- Exercițiul ,,Alungă tristețea”
Întâlnirea 5- Cum este familia mea și cum mi-aș dori să fie
Sumar:
• Familia, generalități
• Arta negocierii din familie
• Rolul autorității din familie
• Succesul ca reușită personală
• Exercițiul ,,genograma”
• Familia ideală-dezbatere
• Cel mai împovărat- despre roluri și responsabilități
• Responsabilități în familie
• Surse de conflict în familie (exempe, discuții, video)
• Testul ,,cuibul”
• Testul ,,familia”
Întâlnirea 6- Aspecte sociale
Sumar:
• Lista cu 10 lucruri pentru care ești recunoscător
• Evaluarea stilului de comunicare
• Să învățăm să-i prețuim pe ceilalți
• Să stabilim relații mai bune cu ceilalți
• Relații: de la persoană la persoană, cu membrii unui grup și relații cu membrii unui public
• Spontaneitatea și expresivitatea
• Respingerea socială- experiment
• Rușinea
• Invidia și gelozia
• Admirarea celorlalți
• Exercițiul ,,Oglinda”
• Sfaturi pentru a stabili mai ușor relații
• Joc ,,influența grupului, cauze si efecte”
• Joc ,,Aș putea să gândesc că”
Întâlnirea 7- Abordarea planului vocațional/profesional
Sumar:
• Despre vocație
• Despre echipă și vocație
• Activitate practică- performanțe personale
• Stabilirea obiectivelor personale
• Pași în atingerea obiectivelor
• Stabilirea traseului vocațional
• Porunci ale unei cariere de succes
• Diferența dintre un grup și o echipă
• Cum să menții o echipă
• Cum să te pregătești pentru o întâlnire
• Managementul resurselor financiare
• Managementul timpului
• Managementul relațiilor
• Activități practice
Întâlnirea 8- Luarea deciziilor
Sumar:
• A. Luarea deciziilor:
• - Ești atent când conduci pe șoselele vieții tale?
• - Luarea de decizii cu responsabilitate
• - Cât de bine ne concentrăm pe obiectivele noastre
• - Cum ne adresăm în diverse situații (exemple)
• - Preferința pentru a fi perfect
• - Luarea unei decizii- fișă de lucru
• B. Motivarea resurselor umane
• - Decizii bune vs decizii riscante
• Exercițiu ,,D” de la decizie
• Exercițiu ,,Gândesc acționez”
• Autodisciplina și succesul -video
• Decizii rele
• Obiceiuri contraproductive
• Decizii rele video
• Chestionar ,,decizii dificile”
Întâlnirea 9- Punerea în scenă a unui vis din plan mental, în plan profesional
Sumar:
• Visul meu
• Transformarea visului meu în obiectiv
• Critica și neîncrederea în sine, bariere în calea succesului
• Urmările criticii
• Manieră sănătoasă de a critica
• Joc de rol ,,Critica vs Empatie”
• Cum ne urmăm visul
• Punerea visului în scenă
Întâlnirea 10- Impactul dependenţelor asupra vieţii noastre
TUTUN/ ALCOOL/ DROGURI/ JOCURI DE NOROC
Sumar:
1. TUTUNUL 2. ALCOOLUL
- Tutunul, mit și realitate - Generalități
- Cauze și riscuri - Mituri și credințe greșite despre alcool
- Exercițiul ,,Bacnota” - Motivele consumului
- Ce înseamnă de fapt fumatul și țigara - Studii despre riscuri
- De ce să nu fumezi - Efectele consulului de alcool- video
- Video, documentare
- Etape pentru a te lăsa de fumat
-Motive de eșec
3. DROGURILE 4. JOCURILE DE NOROC/ PARIURILE SPORTIVE
- Studiu - Generalități
- Definiția drogurilor - Studii de caz
- Generalități - Materiale video
- Simptome- video - Cum se manifestă dependența
- Cauze - Mărturii
- Clasificarea drogurilor/ descriere - Prevenirea dependenței
Cursul va avea loc săptămânal, timp de 10 întâlniri, a câte 3 ore fiecare,
începând cu data de 16.07.2020 , orele 12:30-15:30.
Locaţia: Cabinetul meu din Constanta, Sos. Mangaliei, nr. 80A
Participanţii se vor bucura de tot confortul unui curs de calitate, avand incluse toate costurile de participare, consumabile, fise de lucru, protocol, etc., fără alte costuri suplimentare, totul fiind inclus în costul programului.
Investiţi intr-un program ce valoreaza peste 3000 lei, pe care îl puteți primi acum pentru numai 900 lei .
Asta înseamnă că veţi investi doar 30 lei pentru o oră de întâlnire.
Cursul va putea fi achitat integral, în două sau în trei tranşe, în funcţie de posibilităţile dumneavoastră.
CONTACT:
MONICA SĂRĂCESCU
Email: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.
Telefon: 0724227864
Îmi doresc foarte mult să aduc o contribuţie pozivă în siguranţa transporturilor din ţara noastră, pentru a responsabiliza conducătorii auto şi pentru a mai preîntâmpina catastrofele rutiere care din păcate au loc zilnic pe şoselele noastre.
Doresc să contribui la indentificarea compatibilităţii unei anumite persoane cu capacitatea de a fi conducător auto.
În momentul de faţă evaluez persoane care vor să aplice pentru obţinerea permisului de conducere, categoriile „A” şi „B”, precum şi persoane doresc să opteze pentru redobândirea permisului de conducere, pentru aceleaşi categorii.
Am obținut atestatul de psiholog cu drept de libera practică la data de 26.01.2013 pentru specialitatile ,,Psihologia muncii și organizațională” și pentru ,,Psihologia Transporturilor’’.
Examenul psihologic are o importanță foarte mare, deoarece are ca scop siguranța traficului rutier, și nu are ca scop limitarea dreptului unei persoane de a fi conducător auto.
Un alt criteriu de admitere se referă la probabilitatea de succes sau eșec, iar obținerea unui aviz favorabil, este condiționată de existența competențelor necesare intrării în sistem.
Etapa cea mai importantă în evaluarea psihologică, ce are ca scop conducerea autovehiculelor, este cea de consiliere care pregătește psihologic individul, în vederea adaptării lui la o activitate ce presupune o asumare constantă de risc.
Examinarea psihologică urmărește prezența la nivel de admisibilitate a capacităților cognitive și psihomotrice de conducere auto, cât și nivelul deschiderii spre modelare și automodelare în direcţia valorizării comportamentului spre securitate rutieră.
Examinările psihologice au avut ca scop evaluarea şi determinarea compatibilităţilor dintre capacităţile intelectuale, abilităţile psihice generale, structura de personalitate şi cerinţele specifice postului de muncă.
Examinarea psihologică în psihologia transporturilor, are ca scop creșterea fiabilității sistemului om-mașină-mediu, prin prevenierea și reducerea probabilității de apariție a disfuncționalităților de ordin uman, dar și realizarea unei baze de pornire în formarea și consolidarea comportamentelor de securitate rutieră.
Pentru o evaluare psihologică cât mai corectă, este obligatoriu să ne asigurăm că instrumentele folosite sunt validate pe populaţie romanească, sunt relevante pentru analiza aspectele profesionale vizate şi masoară trasături psihologice care corelează cu performanţa, iar timpul acordat evaluării sa fie suficient. Evaluarea psihologică trebuie să asigure identificarea atât a caracteristicilor psihologice solicitate pentru funcţia vizată cât şi cele contraindicate, să fie suficient de discriminative pentru a oferi date relevante.
O examinare psihologică este necesar să parcurgă urmatoarele etape :
1) Prezentarea a unui act de identitate a persoanei examinate în vederea verificări identităţii acesteia, înscrierea datelor şi a mătcii timbrului profesional (ce se ataşează avizului psihologic), în registrul de activităţi profesionale;
2) Se stabileşte motivul examinării, după care i se înmânează persoanei care va fi evaluată o declaraţie pe proprie răspundere, în care va scrie principalele date de identificare personală, va declara daca se afla sau nu în evidență cu boli psihice sau cronice, dacă este sub influenţa băuturilor alcoolice, a drogurilor, dacă este sub influenţa unor medicamente, său dacă este obosit psihic sau fizic şi daca îi este teama de inălţime;
3) Anamneza presupune colectarea datelor generale despre starea socială şi mediul familal al subiectului, date despre starea sanataţii lui, despre nivelul de şcolarizare, dezvoltare şi evoluţie profesională şi alte date semnificative în evoluţia persoanei examinate. În timpul interviului se va observa comportamentul non-verbal al persoanei, acest lucru putand oferi informații foarte importante despre aceasta, pentru a face o evaluare cât mai obiectivă şi completă a subiectului;
4) Administrarea probelor hartie creion;
5) Administrarea probelor pe suport informatic;
6) Interpretarea rezultatelor evaluării, precizând caracteristicile semnificative ale subiectului cu relevarea punctelor forte, a deficienţelor şi a cauzelor psihice care le generează, prognoza comportamentului. Dupa parcurgerea acestor etape, i se alcatuieşte un profil psihologic;
7) La final se emite avizul psihologic, ce poate avea unul din următoarele rezultate: APT, INAPT, APT conditionat.
Prelucrarea şi interpretarea probelor aplicate se realizează astfel:
- corectarea, prelucrarea datelor, transpunerea în itemi sau scale;
- raportarea la etaloane sau baremuri care dau indicii asupra caracteristicilor individului;
- obţinerea profilului şi interpretarea acestuia, concretizarea concluziilor;
- fişa de evaluare psihologică, comunicarea rezultatului, eliberarea avizului;
- îndosarierea, numerotarea şi arhivarea caietului de examinare;
- pastrarea documentelor arhivate conform legislaţiei în vigoare.
Conform legislaţiei în vigoare, cei care solicită înscrierea la cursurile unei şcoli de şoferi trebuie să facă dovadă că sunt apţi din punct de vedere psihologic şi medical pentru a conduce un vehicul.
Pentru obținerea permisului de conducere categoriilor „A” și „B” se investighează: capacităţi cognitive (atenţie perceptivă, memorie, operativitatea gândirii), capacităţi operaționale (capacitatea de a acţiona pe baza de patternuri de răspunsuri formate şi consolidate prin exersare, ce implică coordonare, rapiditate, precizie, corectitudine motorie), capacitatea de adecvare a comportamentului la diferite tempouri de acţiune, tipul de reactivitate a capacităţii de reglare şi autoreglare (echilibru emoţional şi temperamental).
Identificarea simptomelor semnificative, cu relevarea punctelor forte, a deficienţelor, a calităților psihice, precum şi prognoza comportamentului pe baza acestor relevări, sunt aspecte esenţiale ce nu trebuiesc omise în cadrul evaluării de obținere a permisului de conducere pentru categoriile „A” și „B” .
Examenul psihologic în vederea obţinerii permisului de conducere pentru categoriile „A” și „B” trebuie să se realizeze pe baza unui minim de cinci probe, plus anamneza și interviul. Probele aplicate trebuie să vizeze:
1. Operativitatea şi eficiența atenţiei perceptive: două probe care să ofere informaţii cu privire la atenţia concentrată şi comutativă; o probă de măsurare a vitezei de percepere, a stimulilor vizuali în mişcare.
2. Potenţialul psihomotor: o probă de reactivitate care să ofere informaţii privind nivelul abilităţilor motorii, modul de învăţare, formare, consolidare şi automatizare a schemelor operaţional-executive, caracteristicile dinamicii personale modul de adaptare afectivă la solicitări şi 1 proba-timp de reacţie care să ofere informaţii privind tipul de reactivitate.
3. O probă ce vizează echilibrul emoţional şi temperamental, precum şi o personalitate fără accentuări patologice sau dizarmonii.
Am obținut atestatul de psiholog cu drept de libera practică – practicant în supervizare la data de 01.02.2013 pentru specialitatea ,,Psihologia Siguranței Naționale’’.
Iată competențele mele profesionale de specialitate pentru specialitatea psihologie aplicată în domeniul securității naționale [1]:
1. Nivel I – psiholog practicant. Psihologul practicant în specialitatea psihologie aplicată în domeniul securității naționale are următoarele competențe profesionale de specialitate:
a) evaluare psihologică:
Cunoștințe: psihologia muncii și organizațională, psihologie clinică, psihologie militară, psihologia sănătății, psihopatologie și psihiatrie, evaluare psihologică, instrumente, tehnici și metode de evaluare psihologică, metode de evaluare a grupurilor, organizației, etica profesiei de psiholog.
Abilități: stabilirea comunicării cu persoana evaluată, ascultare activă; abilități de intervievator; manifestarea unei atitudini empatice; utilizarea instrumentelor, tehnicilor și metodelor de evaluare individuală a oersonalității, aptitudinilor, competenței sau motivației, etc; utilizarea de metode și tehnici de evaluare a grupurilor, organizației, diagnoza climatului organizațional; aplicarea principiilor și standardelor etice în evaluarea psihologică; oferirea de feedback clar și relevant, lucrul în echipe multidisciplinare, alături de alți specialiști;
b) intervenție psihologică de specialitate:
Cunoștințe: psihologia muncii și organizațională, psihologie clinică, psihologie militară, psihoterapie, psihopatologie și psihiatrie, consiliere psihologică, psihologia dezvoltării, psihologia sănătății, etica profesiei de psiholog.
Abilități: stabilirea comunicării cu persoana evaluată, ascultare activă; elaborarea și desfășurarea de programe de profilaxie psihologică; utilizarea tehnicilor și metodelor specifice activității de asistență psihologică, utilizarea tehnicilor de intervenție privind adaptarea la solicitările muncii, tehnicilor de reducere a stresului ocupațional, tehnicilor de bază privind adaptarea la stres; utilizarea de metode și tehnici privind pregătirea psihică specifică pe tipuri de misiuni; utilizarea tehnicilor de psihoterapie și consiliere psihologică; oferirea de feedback clar și relevant.
[1] Conform normelor CPR din 11 ianuarie 2019, publicate în MO cu numarul 173, din 05.03.2019 privind competenţele profesionale ale psihologilor cu drept de liberă practică
Îmi doresc foarte mult să cresc şi să mă dezvolt în această profesie care îmi hrăneşte sufletul foarte mult.
Îmi doresc foarte mult să contribui la creşterea satisfacţiei la locul de muncă, a productivităţii la locul de muncă pentru cei care îmi solicită serviciile profesionale, dar şi a compatibilităţii unei anumite persoane cu un anumit post de lucru.
Pentru domeniul psihologiei muncii am realizat următoarele tipuri de evaluări:
Analiza muncii este un proces continuu de colectare sistematică de date ce are la bază: deprinderile, responsabilităţile, îndatoririle şi cunoştinţele ocupantului unui anumit post de muncă. În procesul de analiză a muncii este important să se identifice cerinţele profesionale şi psihologice pe care este necesar să le deţină persoana care doreşte să ocupe o anumită profesie (în cazul nostru economist).
M. Chraif: “Analiza muncii este activitatea cu care trebuie să debuteze orice activitate psihologică, indiferent dacă avem în vedere problema recrutării de personal, selecţia de personal, sau evaluarea muncii ori aprecierile de personal.”
Klein în 1998 ne propune un model de desfăşurare a procesului de analiză a muncii după cum urmează:
a) analiza muncii: culegere, adunare şi integrare de informaţii esenţiale despre activitatea cuprinsă într-un post;
b) fişa postului: descrierea postului care se referă la specificarea activităţilor şi cerinţelor unui anumit post;
c) stabilirea criteriilor/standardelor de performanţă: cum anume se descrie o activitate bine executată;
d)evaluarea postului: stabilirea importanţei postului respectiv pentru organizaţie, ca ierarhie în vederea stabilirii salariului;
e) proiectarea postului: elaborarea conţinutului postului astfel încât acesta să se centreze atât pe cerinţele angajatorului, cât şi pe cele ale angajatului;
f) evaluarea performanţei: în primă fază se verifică câte din atribuţuţinile postului au fost îndeplinite de deţinătorul postului, iar apoi i se trimite acestuia un raport de către angajator.
Analiza muncii poate aduce o mulţime de beneficii unei companii şi se poate realiza în următoarele situaţii:
Pitariu apud Mihaela Charif(2013) prezintă șase pași spre a analiza sarcinile de muncă:
Analiza muncii este o activitate care poate fi abordată din două perspective:
- din perspectiva postului de muncă (job description) care are în vedere responsabilităţile, sarcinile, activitățile și acțiunile aferente postului de lucru respectiv. În această perspectivă a analizei muncii se au în vedere condiţiile de lucru, activitatea şi consecinţeţe muncii.
- analiza muncii centrată pe trăsăturile psihice așteptate pentru detinătorului postului (profilul psihologic al postului)- cunoştintele, experienţa de lucru în postul respectiv, deprinderile şi particularităţile individuale aşteptate (job specifications). Acest tip de analiză se poate face şi conform tehnicii KSAO (cunoştinţe, deprinderi, abilităţi şi altele).
Analiza muncii se referă atât la performanţa aşteptată (felul în care trebuiesc îndeplinite activităţile de lucru, în raport cu cerinţele organizaţiei), dar şi aptitudinile solicitate,
Contextul muncii este un extrem de important ce trebuie analizat în cadrul procesului de analiză a muncii. Acesta poate influenţa sănătatea şi starea de confort a angajaţilor. De aceea în cele ce urmează vă prezint componentele contextului muncii după Peterson, Mumford, Borman, Jeanneret şi Fleishman, apud Pitariu 2006. Sursa Chraif 2013, pp.31-34:
RELAŢII INTERPERSONALE |
|
Comunicarea |
|
Formalitatea | Formal versus informal |
Metoda folosită | Faţă în faţă, telefon, e-mail, etc. |
Obiectivitatea | Informaţie subiectivă versus informaţie obiectivă |
Frecvenţa | Numărul de solicitări în comunicarea interpersonală |
Tipuri ale relaţiilor de rol solicitate |
|
Rol de supervizare | Asumarea unui rol de supervizor, antrenor, lider, manager |
Rol de vanzări | Contacte personale solicitând angajarea în acţiuni de persusiune sau influenţare |
Rol de prestări servicii | Furnizarea de servicii sau asistarea celorlalţi în îndeplinirea unui obiectiv |
Rol de opozant | Susţinerea sau apărarea unui obiectiv în opoziţie cu ceilalţi |
Rol de participare într-o echipă | Contribuie la îndeplinirea obiectivelor de grup, susţine si cooperează, plasarea intereselor grupului înaintea intereselor personale |
Responsabilitatea pentru alţii |
|
Responsabilitatea pentru siguranţă | Solicitarea angajatului de a oferi protecţie, de a ajuta, a da dovadă responsabilitate în stabilirea politicilor şi programelor urmarind protecţia celorlalţi |
Responsabilitatea pentru rezultatele muncii | Responsabilitatea pentru rezultatele muncii celorlalţi, pentru eşecurile şi erorile făcute de ceilalţi |
Contacte conflictuale cu ceilalţi |
|
Conflicte interpersonale | Prin natura rolului său, angajatul este pus într-o situaţie de conflict cu alţii (supervizor, agent de pază) |
Relaţii interpersonale încordate | Solicitarea angajatului să fie în contact cu persoanele nepoliticoase |
CONDIŢII FIZICE DE MUNCĂ |
|
Postul de muncă |
|
Varietatea activităţilor de munca | În incinta unei clădiri, în aer liber, într-un vehicul |
Apropierea fizică de alţi salariaţi | Realizarea sarcinilor de munca avand alti oameni în proximitatea fizică sau fiind singur în birou |
Condiţiile de mediu |
|
Condiţii extreme | Temperatura, zgomot, spaţiu strâmtorat, poluare |
Expunerea la riscuri profesionale | Radiaţii, înălţime, echipament periculos, adâncime |
Posibilitatea de accidentare | Posibilitatea de a fi accidentat in timpul desfasurarii sarcinilor în condiţii nesigure sau fiind expus la risc. |
Solicitările locului de muncă |
|
Poziţia corpului | Şezăndă, statică, în mişcare, căţărare |
Îmbrăcămintea specifică muncii | Cerinţa să poarte uniformă şi echipament special |
CARACTERISTICILE STRUCTURALE ALE LOCULUI DE MUNCĂ |
|
Criticabilitatea postului |
|
Consecinţele erorilor | Impactul rezultatelor cauzate de erori |
Consecintele deciziilor | Impactul rezultatelor deciziilor |
Responsabilitate | Judecarea performanţei angajaţilor şi a rezultatelor erorilor |
Luarea de decizii | Nivelul de responsabilitate atribuit deţinătorului unui post de muncă |
Rutina versus provocarea muncii |
|
Gradul de tehnologizare | Funcţii ale sarcinilor utilizand tehnologii moderne solicitand input redus din partea angajatului, dar şi control şi monitorizare |
Calitatea sarcinii | Calitatea definirii şi comunicarii sarcinilor şi obiectivelor |
Precizia solicitate | Precizie manuală si mentală |
Solicitarea atenţiei la detalii | Atenţia la detaliile unui set de proceduri, verificarea completării unor sarcini, corectitudinea şi documentarea rezultatelor financiare |
Monotonia | Măsura în care unui operator i se pretinde să presteze aceaşi activitate fizică sau mentală |
Munca structurata versus nestrcturata | Măsura în care activitatea de muncă este făcută la întâmplare sau după un anumit plan, obiective prestabilite, pasi prestabiliţi |
Nivelul de competiţie | Competiţia între angajaţi |
Ritm şi planificare |
|
Frecvenţa şi succesiunea termenelor de finalizare | Măsura în care postul impune frecvent termene limită, stricte, fără amânare |
Distrageri şi întreruperi | Măsura în care angajatul are control asupra înteruperilor |
Ritmul de lucru este dictat de maşină | Munca este controlată de viteza realizării proceselor, lăsând puţin control angajatului. |
Modalităţi de realizare a analizei muncii
Este important ca psihologul/specialistul în resurse umane să urmărească cum efectiv se desfăşoară activitatea de lucru, iar apoi să aplice un chestionar din care se extrag cele cele mai relevante date din analiza efectuată. Acest chestionar poate fi orientat atât pe particularităţile postului de lucru (inventarierea sarcinilor de lucru), cât şi pe cele ale deţinătorului postului de lucru (obţinerea unor date care au legătură cu profilul psihologic al deţinătorului postului de lucru- aptitudini, cunoştinţe, deprinderi, experienţă, dimensiuni ale personalităţii şi caracteriale).
Pitariu şi Charif (2009) apud Charif (2013) ne prezintă o nominalizare a metodelor folosite în analiza muncii:
3.1. Chestionarul. Deţine avantajul că se pot obţine răspunsurile atât direct, cât şi prin poşta electronică. Chestionarele pot impune un anumit timp de a răpunde dacă răspunsurile sunt structurate (scală likert, ancore comportamentale sau check list), sau timpul depinde de particularităţile clientului (dacă este mai deschis sau nu) în situaţia în care răspunsurile sunt deschise.
3.2. Interviu cu deţinătorul postului de lucru. Asemenea chestionarului, şi interviul poate fi standardizat sau nestandardizat. Interviul cu privire la analiza muncii se referă în general la:
3.3. Tehnica explicitării provocate impune solicitarea detinatorului postului de lucru să reconstituie o retrospectivă a unor decizii luate, a unei acțiuni. În felul acesta se pot cere explicații despre cum s-a întâmplat intr-o anumită situație.
3.4. Tehnica intervievării grupului. Interogandu-se mai multe persoane odată, se poate vedea o imagine mai de ansamblu, mai obiectivă a unei situații. În felul acesta se combină informațiile spre sinteză. Pentru a putea parcurge această tehnică, este important ca evaluatorul să aibă suficient de multă experiență.
4.1 Observarea deschisă. Se pretează în faza de debut a analizei muncii pentru a putea observa sub aspect general cum se derulează sarcinile şi activităţile de lucru pe care ni le-am propus să le analizăm. De aici ne putem structura anumite întrebări pe care să le aplicăm ulterior. Putem să culegem datele fie sub forma scrisă, ori audio, foto sau video.
4.2. Observarea descriptivă standardizată. Aceasta are la bază descompunerea activităţilor de lucru de la o formă simplă, la una mai complexă. Înregistrările se fac pe diferite sisteme de codificare sau fişe speciale de înregistrare a datelor.
4.3. Determinarea momentelor de observare. Observarea se realizează pe o perioada determinată, unde se încearcă sa se pună accentul doar pe informaţii relevante, prin tehnici specifice.
4.4. Tehnica observărilor instantanee sau a eşantionării. În această situaţie trebuiesc alese momentele în care trebuiesc făcute observările pentru a identifica fracţiunile de timp consacrate ale diferitelor componente ale activităţii.
Pitariu în 2006 spunea că unui incident critic îi corespund patru criterii:
Incidentele critice pot avea diverse cauze:
Este alcătuit de McCormikc, Jannert și Mecham în 1989. Acesta conține 187 de afirmații compactamentale, organizate în șase grupe.
Primele trei grupe sunt orientale pe deținătorul postului de lucru și găsim întrebări ca: unde s-a pregătit profesional deținătorul postului, ce informații cunoaște și în ce măsură le aplică? Care este nivelul rationamentului său? Care este modalitatea sa de a lua decizii, de a planifica activități, de a prelucra informațiile în activitatea sa profesională? In ce fel relationeaza cu ceilalți? Care sunt exigentele muncii sale și în ce măsură isi asumă responsabilitatea pentru acțiunile sale?
Iată cele șase categorii de afirmații (Pitariu (2006), apud Chiaif (2013):
1.Informatii de intrare
1.1. Surse de informare despre muncă
1.1.1. Surse vizuale de informare despre munca
1.1.2. Surse nonvizuale de informare despre muncă.
1.2. Procesări senzoriale şi perceptuale
1.3. Activități estimate
2. Procese mentale
2.1. Luarea de decizii, raționament şi planificare/programare
2.2. Activități de procesare a informațiilor
2.3. Utilizarea informației învățate
3. Rezultatul activității de muncă
3.1. Utilizarea aparatelor şi echipamentului
3.1.1. Unelte sau instrumente manuale
3.1.2. Altă aparatura manualã
3.1.3. Instrumente staționare
3.1.4. Dispozitive de comandã
3.1.5. Echipament de transport sau mobil
3.2. Activități manuale
3.3. Activități ale întregului corp
3.4. Nivelul de efort fizic
3.5. Poziții/posturi ale corpului
3.6. Activități de manipulare/coordonare
4. Relații cu alte persoane
4.1. Comunicări
4.1.1. Orale (comunicare prin vorbire)
4.1.2. Scrise (comunicare prin materiale scrise
4.1.3. Alte tipuri de comunicări
4.2. Diverse relații interpersonale
4.3. Cantitatea de contacte personale cerute de locul de muncă
4.4. Tipuri de contacte personale cerute de locul de muncă
4.5. Supervizare şi coordonare
4.5.1. Supervizare/dirijare
4.5.2. Alte activități de organizare
4.5.3. Supervizarea primită
5. Contextul muncii
5.1. Condițiile fizice de muncă
5.1.1. Mediul exterior
5.1.2. Temperaturi de interior
5.1.3. Alte condiții fizice de muncă
5.2. Riscuri fizice
5.3. Aspecte sociale şi personale
6. Alte caracteristici ale muncii
6.1. Echipamentul de îmbrăcat
6.2. Autorizatii/Certificate/Brevete
6.3. Programul de lucru
6.3.1. Continuitatea muncii (se consideră întregul an)
6.3.2. Regularitatea orelor de lucru
6.3.3. Programul zi-noapte
6.4. Cerințele muncii
6.5. Responsabilități
6.6. Structura muncii
6.7. Criticabilitatea postului de muncă
În cele ce urmează va fi prezentate cele mai folosite metode de analiză a muncii în cadrul psihologiei muncii, după cum urmează:
8.1. Metoda observației
Aceasta este cea mai veche metodă de analiză utilizată in psihologie și fiind o metodă directă, permite o intelegere profundă a exigenţelor postului. Întradevăr aceasta ocupa mult timp, dar dacă este utilizată și o grilă de observație, lucrurile vor fi mult mai eficiente dacă se vor folosi scale de observare a comportamentului la locul de muncă şi ancore comportamentale. Este important să avem în vedere în procesul de analiză a muncii: a) locul în care se realizează observaţia (în teren sau la locul de muncă); b) dacă avem în vedere o observaţie exploratorie unde sunt vizate aspecte generale sau dacă ne interesează paricularităţi ale unor aspecte; c) analiza muncii se poate realiza şi printr-un catracter disimulat în care să fie realizată sub acoperire, astfel încât să fie prezentată o identitate diferită a evaluatorului sau a scopurilor evaluarii, sau chiar să nu se precizeze deloc faptul că ar fi vorba de vreo evaluare; d) se poate recurge la observaţia directă unde analistul alocă o perioadă de timp pentru a observa, comportamentele, reacţiile, realizarea sarcinilor de lucru sau observaţie indirectă, prin intermediul altor persoane sau prin camere de filmat spre exemplu; e) observaţia extrasă poate fi apreciată calitativ dacă informaţiile sunt extrase subiectiv dacă nu sunt acordate punctaje sau dacă raspunsurile nu sunt raportate la scale, sau poate fi apreciată cantitativ, dacă rezultatele sunt transpuse la scale.
Este important ca în momentul în care ne dorim să analizăm un subiect în cadrul procesului de analiză a muncii să solicităm informaţii pentru ne asigura că persoana evaluată este aptă din punct de vedere fizic, date de identificare a persoanei evaluate, dar şi să notăm detalii legate de data, locul examinării, număr de evaluatori, tipul de observaţie, numărul de participanţi. Apoi se va alcătui o fişă pentru fiecare persoană ce va fi evaluată cu scopul evaluării comportamentului în timpul lucrului, felul în care persoana în cauză execută sarcinile şi activităţile de lucru.
8.2.Interviul.
Este o metodă foarte folosită în procesul de analiză a muncii şi poate fi: structurat (conţine doar întrebări cu răspunsuri raportate la scale şi ancore comportamentale, semistructurat (conţine atât răspunsuri libere, cât şi răspunsuri obiective raportate la scale likert sau ancore comportamentale) şi nestructurat (răspunsuri libere cu descrieri largi).
În cadrul interviului vom aborda: a) poziţia (situaţia de lucru); b) dimensiunea (descrierea problemei, motivul intervievării); c) definiţia (vom descrie felul în care vom proceda în cadrul interviului, aspecte pe care le vizăm, aspecte care ar fi putut declanşa situaţia prezentă.
Dacă ne referim la interviul, răspunsurile pot fi sub forma: “Da sau Nu”, “Likert” (deloc, putin, satisfacator, bine, foarte bine), răspunsuri libere.
8.3. Liste de sarcini şi activităţi de tip “check list.”
Ne referim la nişte liste care cuprind sarcini, activităţi şi operaţiuni de la locul de muncă la care angajatul va bifa pe care pe execută. Aceste liste ne ajută sa identificăm activităţile care vor fi trecute apoi în fişa postului. În funcţie de răspunsurile alese (fiecare răspuns va presupune un anumit număr de puncte) şi de însemnătatea respectivului răspuns pentru postul respectiv, la final se va oferi un scor final.
8.4. Chestionarul
Există chestionare atât calitative cât şi chestionare cantitative. Cele calitative conţin doar calificative de satisfacator, nesatisfăcător, fără a înregistra anumite scoruri în funcţie de răspunsuri. În schimb, chestionarele cantitative cu cote Likert mai conţin şi scoruri sub formă de cifre şi punctajele lor aferente pentru răspunsuri.
8.5. Utilizarea Inventarului F-Jas.
Fleishman şi colaboratorii au creat sistemul de analiză a muncii care conţine un număr de 52 de aptitudini împreună cu definiţiile lor. Acesta este practic un instrument de detectare a aptitudinilor profesionale, a cunoștințelor și cunoștințelor practicării unui anumit job. Metoda F-Jas reuşeşte să stabilească un raport între sarcinile de lucru şi caracteristicile individuale ale angajaţilor pentru nişte rezultate mai pozitive.