Sâmbătă, 08 Noiembrie 2025 18:12

Ce se ascunde în spatele unei dependențe?

Alcool, tutun, droguri, pariuri... sunt doar efectele.
În spate stă durerea nespusă, dorința de a aparține, lipsa de sens sau lipsa încrederii în sine.
În cadrul cursului „Adolescenți Fericiți, Părinți Împliniți” – Ediția 26, discutăm sincer cu adolescenții despre tentații, riscuri și ce pot face concret pentru a nu ajunge acolo.
? Începem pe 17 ianuarie 2026
? Constanța | Sâmbăta, 13:00 – 16:00
☎️ Înscrieri: 0724 227 864
✅ Protejează-l prin dezvoltarea sa personală și emotională!
„Numai celălalt mă poate face fericit.”
Iată convingerea profund înrădăcinată a persoanelor dependente afectiv.
Aceasta este, de fapt, definiția imaturității afective, care se poate manifesta prin credințe precum:
„Nu pot trăi singur(ă).”
„Singur(ă) nu sunt de nimic.”
„Celălalt este răspunzător de fericirea mea.”
„Eu sunt răspunzător(are) de fericirea celorlalți.”
„Suntem o singură ființă.”
„Suntem identici.”
„Celălalt e totul pentru mine. Dacă ne-am despărți, aș muri.”
„Trebuie să fiu totul pentru celălalt.”
„Celălalt trebuie să fie întotdeauna disponibil pentru mine.”
„Celălalt trebuie să fie singura mea grijă.”
„Trebuie să fiu singura grijă a celuilalt.”
„Când doi oameni se iubesc, trebuie să trăiască totul împreună, să-și spună totul, să nu-și ascundă nimic.”
„Celălalt există ca să mă împlinească.”
„Trebuie să-l împlinesc pe celălalt.”
„Celălalt trebuie să se poată baza pe mine oricând.”
„Trebuie să mă pot baza pe celălalt oricând.”
„Trebuie să fiu persoana cea mai importantă pentru celălalt.”
Dacă am avea de-a face cu niște copii, aceste certitudini ar fi perfect firești:
părinții trebuie să se ocupe constant de ei, să le asigure protecția, hrana, liniștea, securitatea emoțională.
Însă, aici este vorba despre adulți.
Nimeni nu mai trebuie să îi hrănească, să îi îngrijească, să le cânte cântecele de leagăn, să îi ridice atunci când cad sau să le aline rănile pentru a le securiza mediul.
Această etapă ar trebui să fie deja depășită.
Totuși, persoanele care suferă de imaturitate afectivă sunt încă în așteptarea unei figuri protectoare — o ființă care să fie mereu acolo:
un „zeu personal”, un „înger păzitor”.
? Sylvie Tenenbaum
Duminică, 02 Noiembrie 2025 16:38

Sacrificiu sau inspirație?

Am întâlnit femei care mi-au spus:

„M-am sacrificat pentru el. Am renunțat la job, la pasiunile mele, la prieteni, doar ca să fiu ceea ce el avea nevoie.
Și acum mă simt invizibilă.”

Am întâlnit și bărbați care au spus:

„Am făcut tot ce mi-a cerut ea. Am încercat să o mulțumesc cu orice preț.
Și totuși, nu e niciodată de ajuns.”

Adevărul e simplu:
Sacrificiul nu hrănește relația. O usucă.
Pentru că aduce frustrare, nu bucurie.

Dar știi ce aduce viață într-un cuplu?
? Inspirația.

Sacrificiul spune:

„Renunț la mine ca să fii tu bine.”

Inspirația spune:

„Îmi trăiesc viața cu pasiune și te invit și pe tine să fii parte din ea.”

Sacrificiul vine din teamă.
Inspirația vine din curaj.

Sacrificiul naște datorii.
Inspirația naște admirație.

Sacrificiul te face să te simți mic.
Inspirația te face să crești.

Când un partener alege să-și urmeze pasiunile, să se dezvolte, să se vindece,
celălalt simte curajul să facă același lucru.

Și atunci, în loc să se micșoreze, relația se extinde.
E ca un dans:
?️ Unul trăiește cu energie și curaj, iar celălalt simte chemarea să-l urmeze — nu din obligație, ci din dorința de a fi și el viu.

Am văzut cupluri în care transformarea unuia a devenit scânteia vindecării celuilalt.
Pentru că inspirația e contagioasă.

Și atunci, relația nu mai e despre cine renunță mai mult,
ci despre cine aprinde mai multe lumini. ?


? Întrebarea mea pentru tine:
Când a fost ultima dată când te-ai lăsat inspirat de partenerul tău?
Și când ai fost tu inspirația de care celălalt avea nevoie?

Pagina 1 din 15