Am abordat aspecte ce țin de SEXUALITATE și aspecte legate de relația lor cu PROPRIUL CORP.

Perioada adolescenței este una cu foarte multe tentații pe de o parte și cu multe nemulțumiri pe de altă parte.

Am ales să discut despre aceste două subiecte pentru ca adolescentul să își poată construi o viață echilibrată și armonioasă, fără să decurgă la decizii pripite, iraționale, care aduc multe regrete.

Pentru a fi o persoană armonioasă atât la interior cât și la exterior, este foarte important cum percepem propriul corp, care sunt gândurile pe care le avem în legătură cu acesta, chiar dacă acesta nu este perfect.

In perioada adolescenței apar o multitudine de schimbări hormonale care se reflectă pe corpul persoanei în cauză, atrag după sine NUMEROASE NEMULȚUMIRI (apariția acneei, a menstruației, îngroșarea vocii, accentuarea transpirației, ect.) si care pot afecta considerabil stima de sine .

Față de aceste schimbări adolescenții au nevoie să fie ÎNȚELEGĂTORI cu corpul lor, chiar dacă acesta NU ARATĂ PERFECT și să își mute atenția pe calitățile lor, înțelegând că odată cu trecerea timpului unele lucruri se vor regla.

Chiar dacă adolescenții fizic arată precum niște adulți, din punct de vedere emoțional sunt încă copii și nu au maturitatea emoțională necesară pentru a-și asuma efectele începerii unei vieți sexuale.

EFECTELE ÎNCEPERII vieții SEXUALE la o VARSTĂ mult prea FRAGEDĂ pot fi: apariția sarcinilor nedorite, bolile cu transmitere sexuală, construirea unei reputatii negative, traficul de minori, risc de adicții și încălcarea legii.?

O viață sexuală începută la o vârstă mult prea fragedă poate construi traume imense și o viață personală cu multe regrete!?

Am pornit înscrierile pentru echipa numărul 13 care va debuta în IANUARIE 2020. Menţionez că se pot înscrie doar 7 adolescenţi.??

Raspund cu drag la nr. 0724227864- Psih. Sărăcescu Monica

 

Ce înseamnă Independența în Relația de Cuplu?
A fi independent în relația de cuplu nu înseamnă să ai libertate totală, să nu aplici deloc reguli, ci mai degrabă înseamnă să împarți cu multă iubire resursele tale (timp, servicii, finanțe, afecțiune) atât cu tine, dar şi cu partenerul tău de cuplu. Procedând în acest fel, vei ajuta ca relația ta de cuplu să crească, iar Tu Vei Crește Odată Cu Ea.
Că tot veni vorba despre reguli, pot spune că acestea sunt benefice în cadrul relației de cuplu, în momentul în care ele sunt rezultatul unor negocieri comune ale partenerilor, dacă ele sunt flexibile și în concordanță cu nevoile ambilor parteneri. În fixarea regulilor, nu au ce căuta încăpățânarea, îngâmfarea, dorința de control a celuilalt, dorința de dominare. În acest sens, partenerii de cuplu au nevoie să învețe să funcționeze în echipă, să adopte rolul unor prieteni desăvârșiți, în care fiecăruia să îi pese atât de interesul propriu, cât și de interesul celuilalt.
Pentru că amândoi să aveți beneficii comune şi să vă simțiți LIBERI în cadrul RELAȚIEI DE CUPLU, se pretează să vorbim despre autonomia individuală a partenerilor.
Prin această autonomie partenerii își pot permite reciproc să aibă obiective separate, să aibă vise, să aibă planuri, aspiraţii în afara relaţiei de cuplu. La acestea, este bine ca partenerul să vină cu bucurie, cu deschidere, să se bucure de fiecare pas pe care îl atinge celălalt.
În cadrul terapiilor de cuplu, am tot observat parteneri care “trag cu dinții” tot mai mult, pentru ca celălalt să fie mai puțin autonom, deoarece aceștia cred că prin autonomie partenerul va prinde aripi prea mari și s-ar putea să îl părăsească. Acești parteneri nu realizează că în felul acesta nu fac decât să înrăutățească lucrurile, nu fac decât să îl sugrume pe celălalt. Și îl determină pe celălalt în mod contrar, ca la un moment dat acesta să își dorească să rupă relația.
Prin gelozii, prin sabotări, prin lipsă de sprijin, prin inconsecvență și așa mai departe, relația ajunge să moară, iar partenerii pot sabotat ceva ce putea crește sigur foarte frumos, ne referim desigur la relația de cuplu.
Partenerii au nevoie de o libertate de bun simt, una în care să nu-i creeze prejudicii partenerului, astfel încât fiecare să se poată dezvolta individual.
Țineți minte că nimic nu este pentru totdeauna, că nimic nu rămâne la fel, că totul este un proces de schimbare și așa cum spunea Darwin “ori faci un pas către evoluție, ori face un pas înapoi”.
Bucură-te atunci când partenerul tău vrea să crească, pentru că și tu vei crește odată cu el! Nu sufoca pe celălalt, ci îngrijește-i aripile, fi alături de el și celebrați împreună reușitele! Acest lucru înalță relația de cuplu către cele mai înalte culmi.
În momentul în care fiecare partener se dezvoltă individual, relația de cuplu are din ce în ce mai multă prospețime și mai multă forță.
Atunci când parteneri ajung să se uite unul la celălalt cu încântare, cu admirație, cu fascinație, cu curiozitate, resursele vor tot veni si vor ajunge sa îmbogățească enorm relaţia de cuplu.
In cazul partenerilor care se sugruma reciproc și e sabotează tot mai mult în atingerea anumitor obiective, în împlinirea unor anumite rezultate în afara relației de cuplu, relația lor de cuplu va deveni tot mai săracă mai putredă, mai bolnavă. Apare apoi insatisfacția, iar partenerii se vor simți din ce în ce mai singuri și mai neînțeleși.
Fii sincer cu mine și spune-mi te rog: cum vezi tu relația ta de cuplu, câtă libertate îi OFERI Tu partenerului şi câtă libertate simți că îți oferă PARTENERUL ȚIE?
Te îmbrățișez cu drag,
şi nu uita că sunt alături de tine atunci când îţi este greu, vrei mai mult de la tine, ori vrei mai mult de la viață!
Psih. Monica Sărăcescu
Mai știi acele momente în care te mândreai cu partenerul tău pentru ceea ce este el și pentru rezultatele sale?
 
Mai știi cum este să tremuri de bucurie că ai lângă tine o persoană wow?
 
În ce măsură simți că te mai poți raporta la partenerul tău de cuplu în felul acesta ?
 
În ce măsură mai consideri că partenerul tău de cuplu mai este o persoană valoroasă pentru tine?
 
Sunt în relație cu soțul meu de zece ani, iar el este acel om care reușește prin prezența lui și prin felului de a fi, să devin tot mai mult cea mai bună variantă a mea. Pentru asta il ADMIR foarte mult şi îi sunt profund RECUNOSCĂTOARE.
 
Cred că mă știe așa cum nimeni nu m-a știut vreodată la fel de bine (nici măcar mama ? ).
 
Acest lucru îl simt de cele mai multe ori ca pe un avantaj, în sensul că mă poate surprinde în mod plăcut, putem face echipă bună, pe multe aspecte ale vieții.
 
Cunoscandu-mă atat de bine partenerul meu de cuplu, uneori nu este confortabil deoarece reușește cu uşurinţă să-mi scoată la suprafață anumite părți vulnerabile, părți cu care nu mă simt confortabil și poate devin reactivă. Dar reuşesc să ascult, să observ nişte rezultate, ca mai apoi să ma pot mobiliza spre îmbunătăţirea rezultatelor.
 
Iată că şi psihoterapeutii au mereu de lucru cu propria lor persoana şi cu relaţia lor de cuplu. ?
 
Însă un lucru este cert, TOTUL ESTE SPRE BINELE și CREȘTEREA MEA.
 
Orice mi-ar spune, chiar dacă este plăcut sau neplăcut, având la bază intențiile sale bune constante, etica și sinceritatea de care a dat dovadă pe tot parcursul relației, mă determină să nu mai iau lucrurile atât de personal și să văd ce este in regulă și ce nu este în regulă cu persoana mea, pentru a putea crește, pentru a mă putea dezvolta.
 
Zilele trecute eram într-un moment de slăbiciune, într-un moment de epuizare, după mai multe luni de muncă asiduă, am putut să mă consult cu el, cu IUBITUL MEU SOȚ, așa cum reușim de cele mai multe ori. El a fost acolo în primul rând SĂ MĂ ASCULTE, apoi să-mi spună ce consideră că mă consumă și la ce anume crede el că m-ar ajuta să nu mai fac. Îmi scotea în evidență unele comportamente dezadaptative, pentru a putea vedea cu mai multă claritate situația, chiar dacă nu era foarte confortabil pentru mine. Însă la finalul discuției EFECTUL a fost wow.
 
Am SIMTIT că îi pasă, am simţit că libertatea sa de exprimare îmi face bine, că mă duce la un nivel superior în viața mea, m-am simtit ELIBERATĂ și SUSȚINUTĂ. Pentru asta îi sunt profund recunoscatoare. Chiar râdeam cu el la sfârsit și îi spuneam că m-am simțit ca la terapeut. Se pare că fără să vreau îmi fură meseria. :))
 
Vorbeam la începutul acestui articol despre a-ţi admira partenerul şi dincolo de felul în care se manifestă partenerul meu de cuplu în relaţie cu mine, îl mai apreciez pentru că este o persoană iubitoare, încrezătoare, că-i place să pună suflet în activităţile şi în relaţiile sale, ştie să-şi respecte angajamentele şi în acelaşi fel să fie flexibil. Stie să lege prietenii profunde, iar pe plan profesional are o cariera stralucitoare. Ce sa mai zic, îl iubesc din tot sufletul pe acest om. ?
 
Acum nu aș vrea să crezi că în relația noastră de cuplu nu au fost crize sau furtuni, ba da au fost, însă am reușit uşor, uşor ca împreună să le depășim.
 
Tu în ce măsură realizezi că partenerul tau de cuplu are aceste atribute în relaţie cu tine?
 
În ce măsură crezi că discuţiile între voi alunecă lin, chiar daca iti sunt scoase in evideţă lucruri adevărate, dar care nu prea îţi plac (că poate munceşti cam mult, că poate ai abandonat nu stiu care proiect, ca ai luat cateva kg în plus….)?
 
Îi permiti partenerului tau de cuplu să fie deschis cu tine?
 
În ce măsură îţi asumi vulnerabilitaţile atunci cand el ti le prezinta?
 
În ce măsură îţi prmite ţie partenerul să-i pui pe masă vulnerabilitaţile?
 
Care este atitudinea voastra când faceti aceste lucruri? O faceti cu iubire, cu caldură sau cu reprosuri tăioase?
 
Nu uita să răspunzi la aceste întrebari, pentru că ele te vor ajuta să aduci un strop de lumină asupra relaţiei tale de cuplu!
Te îmbrățișez cu drag,
şi nu uita că sunt alături de tine atunci când îţi este greu, vrei mai mult de la tine, ori vrei mai mult de la viață!
Psih. Monica Sărăcescu
Pagina 28 din 35